16 iulie 2013

  parca toate gandurile mi s-au accelerat si mi se sparg unele de altele

e nedrept sa depinzi de un factor extern cand totul e in tine
 aveam obsesii legate de moarte
ei, ideea este..ca de la o vreme.. nu mai imi pasa
pentru ca mi-am minimizat importanta
nu-mi mai dau valoarea dinainte..si am inceput sa-mi dau seama ca tot un organism pluricelular sunt ca orice fiinta biologica
si m-am simtit atat de neimportanta .. deodata
ca mi-am dat seama ca probelma mortii mele
este minima
a fost ca o trezire
dar si o cadere din gratie
parca am pierdut un atribut
o aspiratie..la nemurire
ceva de genul

sunt persoane care ma marcheaza, si le interpretez fantastic in mintea mea si le dau proportii gigantice
si stiu ca nu e meritul lor
stiu ca e doar in mintea mea
dar nu ma pot opri
sunt prizoniera propriilor mele ganduri
propriilor mele sentimente


am descoperit ca nu suntem decat animale.. that's all.. iar drama noastra provine din conflictul asta
 al ideilor care le-am asimilat despre anumite lucuri
 toate trairile alea
 le poti obtine indiferent de ceilalti degeaba spui tu
 dar trebuie mult autocontrol si o intelegere a lucrurilor.. care frizeaza schizofrenia daca vrei
 pentru ca lupti cu ce-ai fost invatat sa gandesti o viata, lupti cu toata lumea..
 cu tot ..
 lupti cu nefericirea
 oameni care traiesc pentru .. total altceva decat pentru ei.