parca toate gandurile mi s-au accelerat si mi se sparg unele de altele

e nedrept sa depinzi de un factor extern cand totul e in tine

 aveam obsesii legate de moarte

ei, ideea este..ca de la o vreme.. nu mai imi pasa

pentru ca mi-am minimizat importanta

nu-mi mai dau valoarea dinainte..si am inceput sa-mi dau seama ca tot un organism pluricelular sunt ca orice fiinta biologica

si m-am simtit atat de neimportanta .. deodata

ca mi-am dat seama ca probelma mortii mele

este minima

a fost ca o trezire

dar si o cadere din gratie

parca am pierdut un atribut

o aspiratie..la nemurire

ceva de genul

sunt persoane care ma marcheaza, si le interpretez fantastic in mintea mea si le dau proportii gigantice

si stiu ca nu e meritul lor

stiu ca e doar in mintea mea

dar nu ma pot opri

sunt prizoniera propriilor mele ganduri

propriilor mele sentimente

am descoperit ca nu suntem decat animale.. that's all.. iar drama noastra provine din conflictul asta

 al ideilor care le-am asimilat despre anumite lucuri

 toate trairile alea

 le poti obtine indiferent de ceilalti degeaba spui tu

 dar trebuie mult autocontrol si o intelegere a lucrurilor.. care frizeaza schizofrenia daca vrei

 pentru ca lupti cu ce-ai fost invatat sa gandesti o viata, lupti cu toata lumea..

 cu tot ..

 lupti cu nefericirea

 oameni care traiesc pentru .. total altceva decat pentru ei.